Cetatea Bran, fortificatie medievala de trecatoare, a fost ridicata de brasoveni, ca urmare a “Privilegiului” din 19 noiembrie 1377, emis de regele Ludovic I de Anjou, in scopul controlarii si supravegherii Pasului Bran, intregind sistemul de aparare al Transilvaniei. Intre anii 1407-1419, cetatea se afla in posesia lui Mircea cel Batran (1386-1418), domnul Tarii Romanesti, si a fiului acestuia, Mihail I (1418-1420). Incepand cu secolul XVIII-lea, cetatea isi pierde importanta strategica, devenind un loc al administratiei domeniale si resedinta a castelanului.